Vous, les Montagnes, donnez-moi un corps!


Donnez-moi un corps,
vous, les montagnes,
les mers,
donnez-moi un autre corps,
que je puisse decharger ma folie
en plein!


Pamantule larg fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei napraznice inimi,
prefa-te-n lacasul furtunilor, cari ma strivesc,
fii amfora eului meu indaratnic!


Mais je n'ai que toi, mon corps passager.....

duminică, 3 ianuarie 2010

Dorinte de Anul Nou

Tot timpul inainte de anu' nou, ne gandim la ce am realizat, sau la ce am vrut (dupa caz) si ne facem planuri, ne punem dorinte pt noul an.
Majoritatea sunt utopice, dar aceasta perioada vine cu un avant si cu un fior si cu o mica voce care spune: "orice se poate! trebuie doar sa incerci!"
Cred ca stiti la ce ma refer :)
Totul ar fi minunat daca aceste mici "condimente" nu si-ar pierde din putere odata cu indepartarea de perioada "magica". E la fel cu scortisoara si marul. Parca in restul anului nu au aceeasi aroma.
Si asa, ajungem din nou sa ne punem dorinte si sa le analizam pe cele care nu s-au indeplinit (destul de multe, din nefericire), le gasim scuze, unele mai bune, altele mai putin; le dam de cap celor care au venit nepoftite.
Si ne trezim putin dezamagiti. Ce s-a intamplat cu fiorul, cu vocea, unde au disparut?, de ce nu n-au aparut aunci cand era nevoie?
Poate ca firea intortochiata a omului ne face sa ne fixam singuri dorinte, care sunt la o analiza simpla, foarte greu de atins, ca sa nu zic, imposibile, doar pt a simti fiorul vietii, provocarea?
La fel ca masina rosie/ amantul tanar la criza anilor 40. Vocea apare din nou, putin modificata:"hai ca inca se poate" Din nefericire vedem prea mult aceste incercari.
Oare nu ar fi mai simplu sa avem dorinte "pamantesti"?
Aaa, mi-am adus aminte: simplu e banal, si banalul.......... chiar nu place nimanui. Toata lumea fuge de el, in asemena masura incat imbratiseaza Ridicolul cu zambetul pe buze.
Orice, numai banali sa nu fim............Chiar si in intimitatea gandului si sufletului noastru: INTERZIS BANALUL.
Si intrebarea este: mai bine originali, "fresh" (cum zicea amicul nostru din Madagascar) si dezamagiti sau banali si putin mai multumiti de noi si cu noi?

3 comentarii:

  1. nu e chiar asa mereu poate ca uneori ne e teama sa ne punem dorinte asa cum le spui tu "pamantesti" pentru ca poate stim ca nu le vom implini sau ne este teama ca nu le vom ajunge asa ca daca ne punem dorinte mai putin pamantene oricum stim ca nu le vom implini si mahnirea nu este la fel de mare.

    RăspundețiȘtergere
  2. ca sa evitam mahnirea, am putea sa ne alegem obiective mai simple, pe care sa stim sigur ca le indeplinim.
    Dar pe de alta parte, exista provocarea de a realiza ceva ce din start este imposibil pt multi.
    Cred ca depinde de firea fiecaruia daca este bataios sau metodic.
    Pana la urma nu rezulatatul conteaza ci ce inveti pe drumul catre el.
    "There is no way to happiness. Happiness is the way".

    RăspundețiȘtergere
  3. Atunci cand renunti sa mai visezi incetezi sa mai ai vre-un motiv pentru care sa traiesti.

    RăspundețiȘtergere